Japonia: Sapporo Kuradashi Draft Beer

Chiar dacă nu s-ar spune, japonezii se dau în vânt masiv după bere, fie că e a lor, fie că e vorba de mărci cu licenţă. Despre a lor spun că e tradiţională, că are un aer unic care o face japoneză get-beget… deh, nu sunt ei nemţii orientului? Nu sunt ei prietenii numărătorii precise, al conservatorismului şi al haosului organizat? De faţă am studiat un exemplar dintr-o altă bere japoneză: Kuradashi Draft Beer. Prezentare seacă, etichetă bicloră (cu multă bibliografie în kanji) reprezentând patru băieţi de modă veche surprinşi păzind 3 butoaie consistente. Schematic şi tipic japonez. Aici ia notă mare… Berea nu are aproape nimic deosebit în materie de prezenţă în pahar. M-a frapat însă (negativ) viteza cu care a dispărut spuma (adică până m-am agitat cu poza, a trecut pe nebănuite…). Altfel, o carbonaţie rezonabilă, corp subţirel, ingrediente bine echilibrate însă nu forţate ci mai mult impresii ale unor arome foarte tari, aspecte acrişoare şi ierboase. Un lager comun…

P1050621

Producător: Sapporo Breweries, Tokyo, Japonia

Stil: lager

ABV: 4,5%

Culoare: galben obişnuit, transparent. Carbonaţie medie, spuma a dispărut aproape instantaneu şi evident n-a lăsat dantelă pe pahar.

Aroma: malţ, probabil extensii de boabe nemalţificabile, aspecte acrişoare şi ierboase.

Gust: Corp subţire, mediu astringent, textură cam apoasă însă bine echilibrată ca ingrediente. Compoziţia mi s-a părut destul de diluată, cu malţ, aspecte ierboase vagi, conformaţie acrişoară în primă instanţă, trecând ulterior la un amărui comun. Finish de scurtă durată şi medie intensitate, mălţos, floral şi acrişor. O bere veselă, fără mari pretenţii…

Pale lager from Japan. Common yellow look, transparent. Average carbonation, no head retentio, no lace traces. Nose: malt, grains (rice or corn), herbal and sourish hints. Thin body, average astringency, watery texture but the ingredients are well balanced. Light malt, light hops, herbal and floral hints. Average intensity finish, malty and some sour hints. Common lager…

România: Nenea Iancu Bere Alba

Despre Nenea Iancu am mai scris în trecut, atunci fiind vorba de un lager care a picat taman bine pe o vreme foarte caldă. Odată cu anunţul apariţiei celor două sortimente, proprietarii brandului de mai sus au subliniat apariţia celor două sortimente şi în versiunea îmbuteliată la sticlă de 50 cl, deci subsemnatul s-a deplasat la supermarche (pentru cazul de faţă Auchan) unde a constatat cu mulţumire că de la vorbe, s-a trecut şi la fapte, adică ambele sortimente se aflau la odihnă bine-mersi în sticlele promise. Până acum nimic de reproşat, având în vedere că ceea ce s-a spus, s-a şi făcut… felicitări! Despre etichetă n-ar trebui să vorbesc prea mult… un fond gălbui de unde ne priveşte insistent Nenea Iancu (binecunoscut scriitor şi degustător de bere)… sobru, elegant, un domn, ce mai… într-un decor de epocă. În materie de gust şi textură, lichidul stă destul de bine în galeria onorabilă a weizen-ului bavarez, venind cu întregul arsenal de arome standard pentru acest stil de bere: corp mediu, parţial astringent, acrişor-dulceag cu arome de citrice, condimente (un iz de cuişoare şi scorţişoară), grâu şi drojdii. O băutură cu prinţipuri care ar trebui să ne onoreze, chiar dacă nemţii au lucrat-o pentru noi!

 P1050618

Producător: Memminger Brauerei GmbH, RFG

Stil: weizen

ABV: 5,1%

Culoare: oranj tulbure. Spumă moderată la suprafaţa lichidului care se menţine. Carbonaţie medie. Vagi urme de dantelă.

Aroma: pâine, drojdii, grăunţe, aspecte fructate de banane şi citrice, conformaţie dulceagă.

Gust: Corp mediu, mediu astringent, textură spumoasă şi destul de aspră. Aspecte de malţ, grăunţe, drojdii, citrice şi vag condimente uscate. Finish de scurtă intensitate, acrişor-fructat. Un weizen cu destule prinţipuri ca să fie lăsat de-o parte…

German-romanian weizen. Cloudy orange look. Average carbonation. Average head, persistent. Some lace traces are present. Nose: bread, grains, yeasts, fruits (citrus and banana feel). Average body, spritzy-like texture, malt, yeasts, grains, bread, banana and some spices. Short intensity finish, a little sour and fruity. A good weizen…

Belgia: Maredsous Tripel

Venind frigul, m-am gândit la o degustare mai severă, adică ceva belgian şi cu multe grade. Maredsous Tripel nu prea face notă contrastantă faţă de marea tradiţie a ale-urilor de abaţie. Pentru început, prezentare sobră, într-o sticlă care mi-a adus aminte de vechile Sailer de pe la noi, etichetă simplă cu numele mărcii şi emblema producătorului… sobru, elegant, fără medalii şi în cel mult trei culori. Conţinut, în regulă după părerea mea, excepţie făcând o alcoolizare destul de forţată la nas şi înspre finish. Altfel, un corp robust şi greu, simţindu-se deopotrivă caramelul, drojdiile şi zaharurile dar şi aromele mai subtile de lemn şi (vag) de fructe uscate. O bere destul de grea, de altfel… savuraţi cu măsură…

Maredsous Tripel

Producător: Abbaye de Maredsous, Denée / Duvel Moortgat, Puurs, Belgia

Stil: bere de abaţie / ale

ABV: 10%

Culoare: ambră sau cognac transparent cu spumă moderată la suprafaţă. Carbonaţie medie. Vagi urme de dantelă.

Aroma: malţ, caramel, aspecte dulcege (fructate) şi lemnoase, drojdii, alcoolizare deosebit de sensibilă la nas (parte proastă, după mine…).

Gust: Corp plin şi greu, astringent, dulceag şi intens alcoolizat. Aspecte de malţ, dojdii, zaharuri, caramel şi ceva inflexiuni lemnoase. Finish intens, caramelizat-dulceag cu alcoolizare sensibilă.

Belgian abbey style ale. It looks like a cognac, transparent. Average carbonation. Nice head, vanishing. Some lace traces are present. Nose: malt, caramel, yeasts, bread, some fruity sweetnes, alcohol, esthers. Full and heavy body, astringent and strong alcoholized. Malt, yeast, toffee and some notes of dried wood. Intense finish, sweet and alcooholized. A heavy one, be careful…

Olanda: La Trappe Dubbel

Olandezii nu stau nici ei prea rău în materie de bere, aşa că n-ar trebui deplânşi cum că ar suferi de prea mult lager… Cu La Trappe s-au descurcat destul de bine, pare să fie o marcă variată şi vândută la scară extinsă, fiind bazată (probabil) pe o reţetă trappistă. Prezentare sobră, sticlă brună, embosată cu marca producătorului, etichetă aerisită în formă de fereastră gotică cu numele produsului (în litere gotice) şi stilul băuturii. Cam atât, deci notă mare de la mine. Conţinutul e surpinzător… la prima degustare, vedeam un meci (de fotbal, of course) care, după deschiderera sticlei a devenit plictisitor şi fără vlagă… Berea bine cu un corp destul de robust, echilibrat ca ingrediente şi cremos pe palat, o adevărată explozie de arome de fructe uscate, caramel, drojdii, zaharuri şi extensii lemnoase. Alcoolizarea destul de pronunţată îmi pare bine mascată în corpul lichidului, singurul minus pe care l-am găsit fiind o dulceaţă destul de marcată. Pentru o experienţă trappistă pe vreme mai friguroasă, merită!

La Trappe Dubbel

Producător: Bierbrouverij De Koningshoeven B.V., Tilburg, Olanda

Stil: ale / bere de abaţie trappistă / dubbel

ABV: 7%

Culoare: maroniu transparent sau ambra (depinde cum preferă fiecare…). Carbonaţie slabă spre medie. Spumă intensă iniţial care se păstrează la suprafaţa lichidului. Dantelă masivă pe pereţii paharului.

Aroma: malţ, fructe dulci uscate (prune, mai degrabă şi ceva banane, dar vag), pâine prăjită, caramel, drojdii şi vagi aspecte lemnoase. Conformaţie dulceagă. O aromă destul de complexă care se disipează foarte bine, în ciuda spumei produse la turnare.

Gust: Corp mediu spre plin, textură astringentă şi înţepătoare, bine echilibrată. Malţ, zaharuri, aspecte fructate şi de citrice, drojdii. Finish dulceag, astringent, de medie intensitate. Un dubbel de mare efect!

Dutch trappist ale. Dark amber look, transparent. Smooth carbonation. Intense and creamy foam turning to a thin film at the surface. Massive lacing. Nose: malt, sweet dried fruits (prunes, some banana), toast, toffee, yeasts and some wood extensions. Average to full body, astringent, smooth mouthfeel. Taste: malt, sugars, yeast, toffee, fruity notes. Sweet finish, astringent. A good one!!!

La multi ani!

Multumesc pentru vizitarea acestui blog in anul 2012. Va doresc un an 2013 excelent cu super impliniri si degustari inteligente!

Slaven

 

Belgia: Stella Artois Premium

Făcând eu aşa, o recapitulare despre ce s-a scris pe aici, şi ce nu, constatai cu stupoare că nu s-a scris nimic despre un etalon vechi în materie de lager, şi anume Stella Artois… pentru Stella s-a făcut (de către managementul InBev) cam totul pentru a o introduce în şirul lung al berilor atât de populare, încât un eventual ne-cunoscător al licorii sus-amintite dă impresia de prostan… A avut biata Stella, parte de campanii de reclame (ba cu muribunzi a căror ultimă dorinţă era un astfel de lichid, ba cu întârziaţi pe la corul bisericii, ba cu ciclişti cheflii sau cu fete nurlii), a ajuns să fie brasată cam peste tot unde a ajuns InBev-ul, se serveşte prin aeroporturi şi autogări… măi, să fie asta Belgia, sau aia cu Chimay şi Gulden Draak? Prezentare nemişcată: aceeaşi sticlă verde, embosată cu o etichetă bicoloră cu numele mărcii în alb pe un banner roşu. Mai îs ceva medalii pe acolo, in fine, chestii belgiene de-a dreptul… În materie de gust, unii clienţi par a fi anti-stelari decişi (probabil un efect pervers al şarjelor deloc discrete de reclame) pe când alţii se exprimă mai nuanţat… La deschidere, lichidul emană ceva nuanţe standard (mă aşteptam chiar să fie mai greţos, având în vedere că se pune şi ceva mălai), oricum o conformaţie dulceag-acrişoară, destul de des întâlnită la belgieni şi francezi. Nici gustul n-o înscrie undeva printre cele mai tari, simţindu-se malţul, extensiile fructate şi o undă de hamei pe finish. Apreciez modul în care s-a reuşit mascarea duhorii de mălai sau porumb… O bere rezonabilă!

Stella Artois

Producător: InBev, Leuven, Belgia / multe licenţe locale

Stil: lager

ABV: 5,2%

Culoare: galben-pai, specific de lager. Carbonaţie medie. Spumă de mică intensitate care nu se păstrează. Vagi urme de dantelă.

Aroma: malţ, prelungiri fructate, grăunţe, conformaţie acrişor-dulceagă probabil de la mălai.

Gust: Corp mediu, destul de apos ca textură, parţial astringent şi de scurtă intensitate, dublat de un echilibru bun al ingredientelor. Cred că e una dintre puţinele beri unde mălaiul folosit la brasare (cel puţin în varianta de la noi) nu lasă pe moment un iz acru şi năucitor cu aspecte de vomă… se simte malţul şi anumite prelungiri fructate. Finish acrişor amărui, de scurtă intensitate. Un lager destul de spălat, fără să fie extrem de impresionant…

Belgian lager. Yellow look, transparent. Average carbonation. Thin head, that fades away. Some insignificant traces of lace. Nose: malt, grains/corn, some fruity adds, sweet-sourish conformation. Average body, watery, good balance (for ingredients), malty with some fruity notes. Sour-bittery finish of short intensity. A good lager.

Belgia: Bavik Pils

Pe lângă sortimentele de top, belgienii au şi lager… mai mult sau mai puţin reuşit, aşa cum e cam peste tot. Bavik Pils nu mi s-a părut ceva deosebit de rafinat sau aromat. Mai precis, a venit cu o aromă difuză ierboasă cu accente de pâine şi grăunţe, adică nu cu ceva deranjant dar nici deosebit de spectaculos, ceea ce m-a determinat să o încadrez la capitolul de lichide comune dar de perspectivă. Echilibrul bun al ingredientelor (părerea mea) scoate această bere puţin din anonimat, însă nu este un produs care să-mi fie pe plac deosebit de mult. Prezentare destul de încărcată însă simetrică şi echilibrată, multicoloră, cu emblema producătorului în partea de sus a etichetei şi cu marca trecută în alb pe un banner roşu.

Bavik Pils

Producător: Brasserie Bavik, Bavikhove, Belgia

Stil: pils

ABV: 5%

Culoare: galben obişnuit şi des întâlnit. Carbonaţie medie. Spumă rezonabilă la început care trece repede. Fără dantelă pe pahar.

Aroma: malţ, grăunţe, inflexiuni ierboase crude, pâine sau drojdii. Aparenţă generală dulceagă.

Gust: Corp subţire (să spun spre mediu ar fi prea mult), parţial astringent şi destul de bine echilibrat. Altfel, totul la această bere stă sub semnul diluţiei, până şi aromele sunt difuze în lichid, care nu e deosebit de generos. Se simte malţ, aspecte ierboase şi extensii de grăunţe. Finish slab ca intensitate, vag amărui-acrişor. Un pils comun.

Pils from Belgium. Common yellow look, thin white head, that fades away. No lace this time. Nose: malt, grains, bread or yeasts, some herbal hints, sweetness. Thin body, average astringency, well balanced, but the aromas are lost or too difused in the liquid… malt, grains, some herbal or fruity adds. Short intensity finish, light bitter-sour. Common pils!

Australia: Foster’s Lager

Că vremurile se schimbă, asta constatăm fiecare zi după zi… bunăoară, în materie de lichidul zilei constat că nici Australia nu mai e ce a fost… şi se pare că s-a mutat în Belgia cu totul, asta dacă mă iau după eticheta acestui Foster’s (mai nou, îmbuteliat în Belgia şi distribuit cu largheţe de Grupul Heineken). Unde mai e originalitatea? Probabil că vom ajunge cât de curând să apreciem berea on tap ca fiind cea originală, aşa cum fac englezii de foaaarte mult timp şi o să ne plimbăm cu growler-urile după noi… Trecând la ale noastre, avem aici o prezentare scheletică rău, sticlă transparentă cu o etichetă postmodernă şi super-stilizată (pe australieni îi iertăm deoarece ei stau permanent cu capul în jos…) care mi se pare reuşită şi care primeşte notă mare de la mine (cu sticla nu prea îs de acord, oricum). La capitolul conţinut, corpul apos mi-a nimicit din prima orice aşteptări, apreciind în schimb moderatele aspecte ierboase şi de hamei…  altfel o bere de băut vara, la soare urmărind, eventual, echipa favorită de fotbal australian sau de ce nu, un peisaj cu canguri sau ornitorinci.

Producător: Alken-Maes SA, Belgia / Heineken Group

Stil: lager

ABV: 5%

Culoare: galben obişnuit la fel ca şi galbenul obişnuit al majorităţii lager-urilor de prin Europa şi nu numai. Carbonaţie medie. Spumă de mică intensitate, fără urme de dantelă pe pahar.

Aroma: malţ, vagi aspecte ierboase şi aspecte acrişor-dulcege.

Gust: Corp subţire, apos, ingrediente deosebit de difuze în corpul deloc solid al lichidului. Aspecte de malţ cu prelungiri ierboase certe. Finish extrem de scurt, vag amărui şi mălţos. O bere ca o fantomă: nu ştii de unde vine şi cum trece.

Famous australian lager made in Belgium. Common yellow look. Average carbonation. Almost no head, no lacing. Nose: some malt and some herbal or grassy hints. Thin body, watery, malty with certain herbal adds. Short finish, slightly bitter. A ghost beer…

Germania: Weihenstephaner Vitus

În principiu, alte produse de la berăria Weihenstephan nu m i s-au părut atât de… şi atât de… ca şi acest Vitus (la care se poate adăuga lejer şi amicul lui brunet, Korbinian). Probabil că aveam eu ceva cu ideea fabricii bavareze de a se autointitula cea mai veche fabrică din Europa şi deci şi din lume, având în vedere că în materie de bere, de prin Europa vine tonul. Cum mai gustasem câte ceva de la aceşti bătrâni bavarezi, fără să fiu desosebit de încântat dar nici totalmente dezamăgit, m-am aprovizionat şi cu una bucată Vitus zicându-mi că la o aşa prezentare, conţinutul nu poate fi o decepţie. Etichetă încărcată, cu emblema producătorului în centru iar marca sortimentului dedesubt, în litere aurite. Tot cu auriu pe un fond maro se profilează siluetele unor persoane cu plete care susţin o coroană. Pe eticheta de guler (care nu a intrat în poză) îl avem pe Vitus (presupun…) cu o pană imensă într-o mână iar în cealaltă ţinând o găină. Asta e, prezentare deosebit de încărcată pentru mine, obişnuit fiind cu simetriile destul de anoste ale berilor autohtone. La capitolul gust şi aromă, Weihenstephaner Vitus loveşte puternic: nu e foarte diferit de alt Weizen de calitate însă aromele par mult mai intense iar combinaţia şi echilibrul ingredientelor duc la un corp plin, fructat şi picant deosebit de savuros. Apreciez şi faptul că alcoolizarea destul de mare e bine mascată în corpul lichidului.

Producător: Bayerische Staatsbrauerei Weihenstephan, Freising, RFG

Stil: Weizenbock

ABV: 7,7%; Ep: 16,5%

Culoare: oranj tulbure. Carbonaţie slabă spre medie. Spumă fină şi intensă care se păstrează şi rezistă în timp. Dantelă masivă pe pereţii paharului.

Aroma: malţ, drojdii, pâine, nuanţe fructate de citrice, ceva banane şi prelungiri lemnoase. Configuraţie acrişoară.

Gust: Corp mediu spre plin, textură cremoasă, semiastringentă cu un echilibru bun al ingredientelor. Aspecte de portocală şi banană amestecată cu drojdii şi pâine, plus malţ de grăunţe şi o prelungire lemnoasă şi picantă. Finish prelung, intens, amărui-acrişor. Bere corespunzătoare!

Weizenbock from Germany. Cloudy orange look. Thin to average carbonation. Intense, fine and long lasting head. Massive lacing on the glass’ walls. Nose: malt, yeasts, grain, bread, some citrus and banana feel and extensions of wood. Average to full body, creamy texture, well balanced. Malty taste with hints of bread, banana, orange, yeasts, spices. Intense finish, fruity slightly bitter-sourish. Get this one!

Belgia: Lefebvre Floreffe Triple

Zicând că vremea se mai schimbă la înfăţişare şi nu mai dăm de caniculă cel puţin o jumătate de an, m-am gândit să reiau pe moment filiera belgiană, ideea fiind să dau de un tripel mai cumva decât dacă n-ar fi fost deloc. Floreffe Triple vine într-un ambalaj sec, standard pentru berea belgiană de largă răspîndire industrială, introducând mai nou poza cu abaţia… etichetă sărăcăcioasă şi fără largi pretenţii, cu poză de abaţie (după cum spuneam), emblema mărcii, stilul şi stema producătorului. Adecă nimic mai simplu. La desfacere, a emanat o miasmă fructată intensă iar la turnarea în pahar s-a dovedit turbată de-a dreptul: un guler masiv de spumă fină, cremoasă a ţinut la bună păstrare aromeala lichidului de dedesubt: o furtună sau amestec de malţ cu hamei, zaharuri certe, aspecte fructate de pere dulci uscate, scorţişoară sau cuişoare (oricum ceva vag picant) într-un corp destul de robust. Ca minusuri: alcoolizare prea sensibilă la nas (pe care am mai întîlnit-o de fapt la mai multe belgienisme de gen). Altfel, o bere respectabilă şi chiar prietenoasă în cantităţi rezonabile. Părerea mea e că acompaniată fiind de o brânză tare şi grea, n-are egal!

Producător: Brasserie Lefebvre SA, Quenast, Belgia

Stil: strong ale / bere de abaţie

ABV: 7,5%

Culoare: Aspect de cupru mai spălăcit. Carbonaţie slabă spre medie. Spumă masivă la început care se diminuează treptat. Dantelă masivă pe pereţii paharului.

Aroma: Malţ, drojdii, extensii lemnoase şi fructate (de fructe dulci uscate) caramel cam mult. Aspect dulceag cu alcoolizarea sensibilă la nas.

Gust: Corp mediu spre plin, textură mediu astringentă, fină cu un balans bun al ingredientelor. Malţ, drojdii, reflexii dulceag-acrişoare, fructate. Finish amărui-dulceag de medie intensitate, sec, astringent. Bere corespunzătoare!

Abbey style strong ale from Belgium. Copper like look or amber, transparent. Soft to average carbonation, massive head first, turning to a thin film at the liquid’s surface. Massive lacing. Nose: malt, yeasts, fruity extensions (sweet dried fruits), spicy, sweet, with hints of wood and a sensible touch of alcohol. Average to full body, astringent texture. Malty taste, toffee, some sweet fruits, yeasts. Well balanced liquid. Bittery finish, dry, astringent. A good one!