Dacă stau bine să mă gândesc, mi-e destul de greu sa descriu această bere, pur şi simplu pentru că e insolită! E un amestec de tărie alcoolică cu o aromă intensă de malţ de whisky plus ceva dulce care cred eu că exclude ideea de a bea două la rând. De, francezii sunt maeştri la dulcegării, deci n-avea cum să nu le iasă. Am luat-o de la supermarket, nici nu mai ţin minte în ce idee şi am fotografiat-o imediat. Acuma îmi pare rău că n-am scos şi ceva cu lichidul în pahar. Poza e mai veche, de pe când nici nu prea mă gândeam că o să scriu despre ceva, cu atât mai mult despre bere. De fapt nu conţine whisky aşa cum s-ar crede, ci referinţa este mai degrabă la modul în care este preparat malţul respectiv. Deci grăunţele încolţite de orz nu sunt doar prăjite ci sunt procesate şi prin afumare, un fel de uscare la flacără. Nemţii îi spun Rauchbier, o bere populară în anumite regiuni.
Culoarea este închisă, fermă, spre ambră, foarte asemănătoare cu un whisky vechi, în parfum predomină malţul dar şi un iz de caramel care o face interesantă. Gustul este intens, excesiv de dulce după mine, predominând aroma de malţ şi caramel. Are o carbonaţie generoasă însă se bea greu (cel puţin ăsta a fost cazul meu) şi am simţit-o ca fiind grea, dezechilibrată. Sunt convins că nu se poate acompania cu nimic dar cred că nişte carne ţinută vreo oră într-o bere atât de aromată poate căpăta o crustă de invidiat.
